Digg  Sphinn  del.icio.us  Facebook  Mixx  Google  BlinkList  Furl  Live  Ma.gnolia  Netvouz  NewsVine  Pownce  Propeller  Reddit  Simpy  Slashdot  Spurl  StumbleUpon  TailRank  Technorati  TwitThis  YahooMyWeb
 

Biserica Ortodoxă de Stil Vechi "Sfinţii Trei Ierarhi" Târgu Frumos

 
 

Prima pagină

Articole diverse, stiri si alte informaţii

Candela

Când arde candela în faţa icoanelor , îngerul candelei, înger păzitor care stă mereu în casă când arde candela, stă aici în casa ta şi dincolo te va întâmpina când sufletul va pleca din această lume materială. Stă deci, atâtea zile cât ai ars candela nestinsă în casa ta pe care o păzeşte şi o ocroteşte de orice rău, iar când sufletul tău va pleca dincolo, tot atâtea zile te plimbi prin Rai, şi ai să te îndulceşti de acele bunătăţi, chiar dacă tu nu ai reuşit să te mântuieşti cât ai trăit pe pământ, şi numai după ce s-au scurs zilele în care ai ţinut candela aprinsăîn casa ta pe pământ, numai atunci te duci la locul rânduit de Dumnezeu, după faptele tale din viaţă.
Când ai aprins şi ai ars mereu candela la icoane, 24 ore în şir, îngerul candelei îti duce şi sădeşte în grădina ta – pe care o face în Rai ca răsplată pentru mica ta jertfă pe care ai facut-o cu grijă şi credinţă – o floare din care s-a făcut uleiul sau un pom (daca era ulei de măsline) şi astfel ai pregătită grădina ta în ceruri, încă fiind tu în viaţă pe pământ.
Dacă ai aprins candela, ai plecat de acasă şi între timp s-a stins, îngerul care stă şi veghează ca să nu ţi se întâmple rău în casa ta, nu pleacă ci rămâne în cpntinuare până soseşti tu. Dacă văzând candela stinsă, primul lucru pe care îl faci (după ce te speli pe mâini) este să aprinzi candela, îngerul nu mai pleacă; daă te cu alte treburi şi neglijezi aprinderea candelei îngerul pleacă mâhnit şi revine numai după ce ai aprins-o din nou.
Dacă aprinzi permanent candela şi pleci de acasă lasând-o aprinsă, chiar dacă ţi s-a rânduit sfârşitul în alte împrejurări (adică se întâmplă cu voia lui Dumnezeu),să mori pe drum sau în altă parte decât în casa ta şi nu are cine aprinde o lumânare, lumina candelei cu îngerul ei te însoţeşte pe drumul de dincolo; se socoteşte că ai lumină şi nu mori în întuneric.
Când aprinzi candela sau pui uleiul observând că a scăzut, pune-ţi o dorinţă, roagă-te şi fă trei metanii; şi să ştii întotdeuna că dorinţă ta se îndeplineşte.
Nr. 40/23.02.2009

Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România
cu privire la introducerea actelor de identitate biometrice

„Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu" (Ps. 18, 2)

          Luând act cu deosebită îngrijorare de reacţiile publice de protest ale unor medii laice şi monahale, organizate împotriva introducerii sistemului de supraveghere biometrică în România,în cadrul Sinaxei ce a avut loc la sediul Mitropoliei Slătioara, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, întrunit astăzi 10/23 februarie 2009, ia atitudine împotriva introducerii documentelor de identitate biometrice, denunţându-le ca parte componentă a sistemului de supraveghere totalitară a persoanei, iniţiată de cercurile de interese oculte şi extinsă la nivel mondial.
          Prin acordul tuturor membrilor Sfântului Sinod, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România dezaprobă şi osândeşte iniţiativa introducerii acestor documente prevăzute cu microcip de stocare, prelucrare şi transmitere de date cu caracter personal (imaginea facială, amprentele digitale, precum şi alte elemente de identificare) - date la care posesorul actului nu are acces.
         Pentru argumentarea opoziţiei noastre, invocăm în primul rând motivele religioase, întrucât aceste documente, după cum s-a dovedit tehnologic, conţin în structura lor electronică numărul fiarei - 666: „Aicea este înţelepciunea, cel ce are minte, socotească numărul fiarei; că număr de om este, şi numărul ei, 666" (Apocalipsa 13, 18). În al doilea rând, Sfântul Sinod al Bisericii noastre dezaprobă introducerea documentelor biometrice pe temeiul considerentului că ele reprezintă un act anticonstituţional şi antidemocratic, ce ne privează de libertatea şi intimitatea personală.
           Introducerea acestora nu reprezintă rezultatul deciziei unui referendum organizat la scară naţională, demersurile de introducere ale acestor documente presupunând o dezbatere publică, organizată după informarea corectă şi obiectivă a populaţiei, fără a se ajunge la situaţia din prezent, când aceste acte sunt acceptate de către oamenii lipsiţi de o informare reală şi temeinică, şi ţinuţi în mod deliberat în necunoştinţă de cauză.
           Evoluţia alarmantă a acestor mijloace de supraveghere, ce atentează la libertatea şi intimitatea persoanei, ca şi reacţiile întârziate (sau chiar lipsa reacţiilor) la nivel oficial, ne fac să credem şi chiar ne întăresc temerile referitoare la acţiunile ce se întrevăd în viitorul apropiat, având drept ţintă finală introducerea microcipului în corpul uman, pe frunte ori pe mâna dreaptă. Tocmai pentru acest motiv, considerăm că acceptarea documentelor biometrice reprezintă un prim pas spre lepădarea peceţii Darului Sfântului Duh, primit la Botezul ortodox, şi înlocuirea lui cu semnul fiarei apocaliptice, pentru care s-a scris: „Şi face pe toţi cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să le dea lor semn (semn scris) peste mâna lor cea dreaptă, sau peste frunţile lor" (Apocalipsa 13, 16).
            În numele lui Dumnezeu şi spre mântuirea tuturor celor ce cred într-Însul, chemăm pe toţi credincioşii, cu dragoste şi îngrijorare părintească, sfătuindu-i să nu primească niciun document biometric, invocând în primul rând motive religioase, întrucât scopul introducerii lor este de a înşela „pe cei ce locuiesc pe pământ" (Apocalipsa 13, 14). Fără a le nega totuşi, vom exclude din argumentaţia noastră motivele referitoare la securitatea datelor personale înscrise în structura microcipului, deoarece invocarea acestor lipsuri şi riscuri ale tehnologiei informaţiei ar putea grăbi trecerea de la sistemul documentelor biometrice la introducerea microcipului în organismul uman, care va fi prezentat, în chip înşelător, drept un sistem perfect de securitate a persoanei.
             În concluzie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România se declară fără echivoc şi întrutotul împotriva iniţiativei de introducere a documentelor biometrice. În calitate de instituţie divino-umană, ce are datoria de a păstori duhovniceşte pe cei ce ascultă glasul ei, şi nearătându-se nepăsătoare nici faţă de nevoile şi drepturile sociale şi civice ale poporului nostru, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România nu acordă binecuvântare credincioşilor din sânul său în vederea acceptării documentelor biometrice de identitate.
             Pe această cale, facem apel către instituţiile şi mediile abilitate să întreprindă toate demersurile ce le stau în putinţă, pentru a asigura poporului român dreptul vieţuirii în deplinătatea frumuseţii chipului dumnezeiesc cu care a fost dăruit la naştere, dar şi a libertăţii şi intimităţii personale, conform normelor convieţuirii sociale. Totodată, însărcinăm pe preacuvioşii stareţi şi egumeni ai mănăstirilor şi schiturilor, precum şi pe preacucernicii protoierei şi preoţi de mir din parohiile noastre, să aducă la cunoştinţa păstoriţilor cele hotărâte de Sfântul Sinod.

Deci voi, iubiţilor, cunoscând acestea de mai înainte, păziţivă, ca nu cumva, lăsându-vă târâţi de rătăcirea celor fără de lege, să cădeţi din întărireavoastră" (II Petru 3, 17).

Preşedinte al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România
Î.P.S. Arhiepiscop şi Mitropolit
† VLASIE MOGÂRZAN


Ortodoxia dreptslăvitoare

Popor, demască Conspiraţia Internaţională şi luptă împotriva antihristului!

Antihrist, pseodomesia şi dictatura mondială a lui 666 sunt pe cale de a se impune. Evreomasonii,iehoviştii,vrăjitorii şi toţi păcătoşii şi nebunii lumii vor întrona pe antihrist drept conducătorul Pieţei Comune şi în continuare,îl vor încununa rege al lumii în templul lui Solomon din Ierusalim,sub denumirea de Maitreya, Marele Învăţător sau Mesia sau al cincilea Buda sau Imam Mahdi. El prezentându-se drept inventatorul  maşinilor electronice de calcul şi a tehnologiei moderne contemporane şi folosind-o în scopul subjugării lumii,cu războiul biologic şi cel chimic,cu raze laser,cu cărţi de credit din plastic,cu bani electronici(ce vor apărea după desfiinţarea banilor), cu buletinul de identitate al Pieţii Comune (dosarul electronic), cu magia teleghidată a ştiinţei, a sateliţilor artificiali, al spaţiului cosmic,magia vizibilă şi invizibilă,cu sigilarea cancerogenă pe mână şi pe frunte,cu toate aceste mijloace va deforma minţile oamenilor şi va distruge omenirea ca sub o presă.                                              

Trezeşte-te popor! Luptă,ca să eviţi mijloacere lui perfide!

După primirea buletinului Pieţii Comune,vei fi acoperit cu raze laser,vei fi urmărit cu mijloace invizibile,prin calculatoarele de la Bruxelles. Odată cu primirea buletinului ce are încorporat un emiţător de 1 watt, iţi va fi afectată mintea, iar trupul tău devine obiect de urmărire în planurile diabolice ale evreilor masoni. Îţi vor provoca încă şi moartea printr-un atac cerebral,teama,nebunia,sinuciderea şi orice altceva ar dori bestia de la Bruxelles, evreul Ederman. Despre aceasta relatează Sfântul Ioan Teologul în Apocalipsă, cap. 13-18.Prin urmare, luptă-te până la moarte să refuzi orice buletin de identitate al Pieţii Comune, bani de plastic, însemnarea pe mână şi pe frunte. Numai astfel vei putea trăi liber şi neînsemnat până la moarte alături de Iisus Hristos,Cel răstignit şi înviat, în lumea vieţii celei veşnice şi fără de moarte.

Nu refuza pe Iisus Hristos,Salvatorul tău!

Înştiinţare răspândită  de creştini despre paşaportul EKAM 666 (Apocalipsa cap. XIII ver. 16-18)

Şi-i va sili (antihrist) pe toţi şi pe cei mici şi pe cei mari şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci şi pe cei liberi şi pe cei robi ca să îşi pună semn pe mâna lor cea dreaptă şi pe frunte,încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul sau numele fiarei,sau numărul lui. În felul acesta, cine are pricepere trebuie să socotească numărul, aici este înţelepciunea, căci este număr de om şi numărul acesta este XKC- 666. După cum s-a spus,timpul a sosit.

Preşedintele special al Pieţei Comune, dr. X Ederman a anunţat că fiecare om de pe Pământ va primi numărul său, şi cu acest număr el poate să vândă şi să cumpere. Numărul  acesta va fi nevăzut şi poate fi pus pe mâna dreaptă sau pe frunte cu ajutorul razelor laser sau se va implanta un microcip sub piele, care de asemenea conţine numărul fiarei. În America, Africa şi alte ţări acest semn se pune deja!!!

În parlamentul din Grecia e de mirare: a fost primită o lege prin care se primeşte EKAM pentru fiecare cetăţean ce se găseşte în viaţă. Aşa că s-a întărit prin lege semnul lui antihrist! ..(după cum s-a procedat cu uciderea pruncilor prin avorturi... ). Masonii au întocmit un "crez" al lor prin care se leapădă de Mântuitorul Hristos. Sufletul tău este fără de moarte,nu ţi-l vinde lui Satan. Îmbărbătează-te şi acţionează! Dreptslăvitori creştini, preferaţi de zece mii de ori moartea fizică în locul celei sufleteşti , care se înfăptuieşte prin semnarea cererii la primirea noului buletin de la autorităţi, sub egida "EKAM".

 

Părinţii aghioritici,

SFÂNTUL MUNTE ATHOS





PASTORALĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI

- Anul mântuirii 2010 -

Iubiţilor fii duhovniceşti, întregului cin monahal şi tuturor credincioşilor dreptslăvitori
HRISTOS A ÎNVIAT!

La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul (Ioan 1,1).
Când totul se umple de lumina Învierii lui Hristos şi cerurile se unesc cu pământul în proslăvirea Biruitorului morţii, Evanghelia ne vesteşte cine este El, care prin graiul Evanghelistului zice : „La început era Cuvântul”. Prin sintagma „la început” Sfântul Evanghelist Ioan a arătat acel început fără de început, adică pe Dumnezeu Tatăl, iar prin forma verbală „era” arată că nu a fost niciodată o vreme când Fiul lui Dumnezeu să nu fi fost, căci din veac El s-a născut din Tatăl, şi împreună cu Tatăl rămâne în veac. Precum nu s-a văzut raza soarelui fără lumina soarelui, tot aşa nici Fiul nu a fost vreodată fără de Tatăl, ci împreună au fost în acelaşi timp, şi Tătăl şi Fiul, precum şi raza şi lumina sunt împreună, în acelaşi timp şi rază şi lumină. Fiul lui Dumnezeu Însuşi mărturiseşte despre Sine zicând: „ca să cunoaşteţi şi să credeţi că Tatăl este întru Mine şi Eu întru El” (Ioan 10, 38). Nimic nu a făcut Dumnezeu-Tatăl fără Fiul, căci „toate prin El s-au facut”- toate prin El au început să fie şi fără El nimic nu a început să fie, din toate câte sunt, căci „fără El nimic nu s-a făcut din câte s-au făcut” (Ioan 1, 3). Cuvântul lui Dumnezeu este dătător de viaţă. El este Izvorul vieţii: „Intru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor” (Ioan 1, 4). Moise descriind zidirea omului de către Dumnezeu zice: „Şi a suflat Dumnezeu în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie” (Facere 2,7). Când a zis Dumnezeu: „Să fie lumină!” şi „să fie o tărie sub cer”, înseamnă că Dumnezeu-Tatăl a voit să facă lumina, tăria şi celelalte, iar Cuvântul, Fiul Său, le-a adus la împlinire. Cuvântul lui Dumnezeu este Lumina, prin El Dumnezeu-Tatăl Se arată pe Sine şi îşi vesteşte dumnezeiasca Sa voie prin cuvintele „şi El era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume” (Ioan. l, 9). Deci El este lumina care povăţuieşte şi luminează pe om spre înţelegerea binelui şi a răului. Această Lumină nu poate fi acoperită de nici un întuneric, căci „lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o” (Ioan 1,5). Întunericul păcatului a pus stăpânire pe omenire după căderea omului în păcat, dar nu a putut să acopere Lumina dumnezeiască. Şi după voia Tatălui, Fiul lui Dumnezeu a sfinţit lumea, S-a coborât pe pământ şi S-a întrupat, după cum o spune Sf. Ioan Evanghelistul „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi” (Ioan. 1, 14). Mărturiseşte şi Sf. Grigorie Teologul despre Sfânta Treime zicând: „după cum soarele este unul singur, dar are în el şi rotunjime, şi lumină şi căldură, tot astfel este Treimea, la care rotunjimea este Tatăl, lumina este Fiul şi căldura este Duhul Sfânt.”

Această mare sărbătoare care se numeşte „sărbătoare a sărbătorilor” sau „Paştele Domnului, Paştele”, cum o cânta Biserica, înseamnă trecerea de la moarte la viaţă. Inima şi sufletul acestui praznic al Paştelui este Darul mântuitor al lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a scos pe Israeliţi din Egipt nu fiindcă erau un popor vrednic, ci pentru că El i-a iubit şi a rămas credincios legământului Său. În mod asemănător, mântuirea pe care noi o primim de la Hristos ne vine prin Darul lui Dumnezeu căci „în Dar suntem mântuiţi” cum o spune Sf. Ap Pavel şi poruncă avem de la Dumnezeu să umblăm în fapte bune, nu ca păgânii, ci ca nişte adevăraţi fii ai lui Dumnezeu, „pentru că a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele” cum din nou o mărturiseşte acelaşi Apostol al neamurilor. Invierea lui Hristos este un strigăt de triumf şi de bucurie care ne ridică până la cer, este o stare sufletească unică şi fericirea noastră de a fi creştini!

Când Iisus Hristos trăia în suferinţă şi umilire în zilele patimilor, El era cel mai nefericit, „nu avea nici chip, nici frumuseţe, ca să ne uităm la El, şi nici o înfăţişare, ca să ne fie drag. Dispreţuit era şi cel din urmă dintre oameni; om al durerilor şi cunoscător al suferinţei, unul înaintea căruia să-ţi acoperi faţa; dispreţuit şi nebăgat în seamă” (Isaia, 53, 2). Niciodată un om n-a fost mai greu lovit pentru binele ce-l făcea pentru omenire, precum a fost Iisus Hristos. Nu numai cei care-L răstigneau, Il blestemau, nu numai un popor se desfăta privind trupeştile Lui dureri, ci mulţi necredincioşi, de atunci şi până astăzi, au găsit în moartea Lui o plăcere şi o împlinire a hulirii lor împotriva Fiului Omului. Împotriva tuturor celor care L-au acuzat şi batjocorit de atunci şi până astăzi, Iisus Hristos, numit în derâdere şi "Regele Iudeilor", rege încoronat cu spini, rege al cărui tron era Sfânta Cruce, rege fără gardă, părăsit de ai Săi, păzit sub grea şi rece lespede de piatră, a arătat lumii cea mai strălucită şi neaşteptată biruinţă ce s-a văzut vreodată: biruinţa asupra morţii, asupra iadului, asupra păcatului şi asupra răutăţii omeneşti. Această biruinţă fost tăgăduită de mulţi eretici, însă nici unul dintre aceştia nu a putut să I-o smulsă vreodată. Mântuitorul, Iisus Hristos prin patima Sa şi prin Înviere a biruit moartea, şi pe cei care au crezut Lui şi s-au botezat după porunca Lui, i-a făcut fii ai lui Dumnezeu după Dar. Scopul sângelui stropit pe stâlpii uşilor evreilor aflaţi în robia egiptenilor era să salveze de la moarte întâiul născut al fiecărei familii. Şi acest sânge prefigura vărsarea sângelui lui Hristos pe cruce, pentru a ne mântui din moarte şi din robia păcatului. Mielul de Paşte era numai o jertfă care închipuia pe Mielul lui Dumnezeu despre care spune Sf. Ap Pavel : „Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi” (I Cor. 5,7).

Iubiţilor fii duhovniceşti,
Domnul a înviat cu adevărat şi Invierea lui Iisus Hristos se dovedeşte prin minunile Apostolilor. Mulţi îşi pun întrebarea: pentru ce Hristos nu S-a arătat iudeilor îndată după învierea Sa? Dar aceasta este o întrebare de prisos şi nefolositoare. Dacă Hristos ar fi nădăjduit, că ei prin aceasta s-ar fi întors la credinţă, negreşit El n-ar fi pregetat, după învierea Sa, a Se arăta tuturor. Cum că ei n-ar fi crezut, nici când El li S-ar fi arătat după învierea Sa, o dovedeşte învierea lui Lazăr. Acesta murise de patru zile, deci trecuse în putreziciune. Dar Hristos l-a rechemat la viaţă înaintea ochilor iudeilor, şi iarăşi l-a deşteptat. Însă cu toate acestea, El n-a putut a-i aduce pe evreii cei înrăiţi la credinţă. Dimpotrivă, i-a făcut mai mari vrăjmaşi ai Săi. Căci ei au venit şi voiau pentru aceasta a-L omorî. Dacă ei n-au crezut în El, când a sculat din moarte pe un altul, nu s-ar fi înfuriat ei oare asupra Lui mai tare, când El li S-ar fi arătat iarăşi ca înviat? Aşadar, pentru ca El să-i scape de o tulburare de prisos, nu S-a arătat lor, ci numai ucenicilor Săi. Hristos a înviat şi S-a arătat ucenicilor Săi, dar totuşi şi între aceştia s-a găsit unul, care nu voia să creadă în Învierea Domnului, adică Toma. El dorea chiar ca, înainte de a crede, să pună degetul său pe semnele rănilor şi cu mâna sa să poată pipăi coasta Domnului. Acest ucenic petrecuse cu Domnul vreme de trei ani, mâncase cu Domnul de-a pururea la o masă, văzuse cele mai mari semne şi minuni, auzise pe însuşi Domnul vorbind, dar acum, când el a văzut pe Domnul înviat, nu voia să creadă, până ce mai întâi nu a văzut semnele cuielor şi rana cea pricinuită de suliţă!

Minunile Apostolilor ne conving despre Învierea lui Hristos, mai puternic decât dacă L-am vedea pe Hristos înviat. Când poporul a auzit, ce a zis Petru către slăbănog: „în numele lui Iisus Hristos, scoală-te şi umblă”, au crezut mai multe mii, cum se mărturiseşte în Faptele Apostolilor. Aşadar, această minune a trebuit să-i fi convins despre Înviere mai lămurit şi mai puternic decât însăşi vederea Mântuitorului înviat. De aceea minunile şi semnele Apostolilor sunt dovada cea mai puternică despre Învierea Domnului. De aceea zice El însuşi: „Adevăr, adevăr zic vouă, cel ce crede întru Mine va face aceleaşi lucruri, pe care Eu le fac, ba încă şi mai mari va face” (Ioan. 14, 12). Dacă Hristos nu ar fi înviat, cum oare după răstignirea Lui au putut să se facă în numele Lui încă mai mari minuni, decât acelea pe care le-a făcut El însuşi? Niciodată n-a făcut cineva după moartea sa lucruri mai mari decât în viaţă sa. Însă după moartea lui Hristos, numele Său a lucrat minuni care, după fel şi însuşire şi în tot chipul au fost mai mari, căci niciodată în timpul vieţii Domnului, umbra Sa n-a sculat morţii, dar umbra Apostolilor, prin puterea lui Hristos, a făcut aceasta de mai multe ori. Şi iarăşi minunile după Înviere au fost mai mari, căci la minunile cele de mai înainte era însuşi Poruncitorul, iară după răstignirea Sa, chiar slugile Lui numai cu numele Lui au făcut minuni, încă şi mai mari şi mai înalte. Cu cât a dăinuit şi a crescut în acest timp îndoiala sau tăgada Învierii lui Hristos, cu atât a crescut puterea şi însemnătatea ei de biruinţă asupra firii şi a râului morţii. Cu cât va dăinui şi va creşte încă îndoială sau tăgada Învierii lui Hristos, cu atât se va vădi prin contrast adevărul ei triumfător, de fapt, de viaţă şi de credinţă. Va creşte şi se va întări în convingerea noastră, bazată pe existenţa adevărului Bisericii Ortodoxe că Hristos a Înviat! Cu cât omul şi omenirea întreagă vor cunoaşte mai multe biruinţe, cu atât va fi mai mare între toate biruinţa lui Hristos.

Iubiţilor credincioşi.
În ceea ce priveste legea Noului Testament şi implicit adevărata Ortodoxie, Dumnezeu a reînnoit legământul făcut cu israeliţii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul Său, Iisus Hristos. Legământul cel nou nu mai este un legământ făcut doar cu evreii, ci cu toate popoarele care vor să primească iertarea păcatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legământul cel vechi purta sigiliul sângelui unui miel, care trebuia junghiat de Paşti. În Noul Testament, Mielul junghiat a fost Mântuitorul Iisus Hristos, iar sângele care a curs pe cruce este sânge răscumpărător. Învierea lui Hritos a rupt vălul care acoperea omului misterul existenţei post-mortem, a deschis vieţii omeneşti o privire spre zarea veşniciei şi a răpit puterea ei. Viaţa nu este o scânteie efemeră şi enigmatică în haos; este o existenţă de durată cu destin duhovnicesc în eternitatea în care se integrează cu preţ de suflet şi cu rost dumnezeiesc. Fără Învierea lui Hristos, creştinismul s-ar fi înăbuşit în râsul şi în batjocura fariseilor şi cărturarilor, s-ar fi înnecat în teama şi neputinţa Apostolilor terorizaţi de strigătele mulţimii înfuriate: "Răstigneşte-L, răstigneşte-L!" Fără moartea lui Hristos, creştinismul nu avea efect mântuitor, fără Învierea Lui nu avea viaţă veşnică şi nici putere mântuitoare. Fără Înviere nu ar fi fost nici credinţă, nici nădejde, dragoste către Cel înviat. Suferinţa şi biruinţa, durerea şi bucuria, Crucea şi Învierea îşi dau mâna că două făclii asemenea ce se oglindesc în faptele de creştin.

Iubiţilor fii duhovniceşti,
Suntem datori să mulţumim lui Dumnezeu că am ajuns în pace şi bucurie sufletească acest mare praznic al Învierii Domnului. Şi pentru că acest praznic îl săvârşim în zile de primăvară, în această vreme de reînnoire a naturii, să ne reînnoim şi noi sufleteşte prin fapte bune şi plăcute lui Dumnezeu. Să ne bucurăm sufleteşte de pacea Bisericii cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu, şi cei care sunt departe şi cei care sunt aproape, căci Dumnezeu pretutindeni este. De aceea, iubiţilor, să nu încetăm niciodată a lăuda şi a proslăvi pe Cel înviat, ca să putem să ajungem la bunătăţile cele veşnice şi negrăite, prin Darul şi prin iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, căruia împreună cu Tatăl şi cu de-viaţă-făcătorul Duh se cuvine cinstea şi puterea, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.

Cu arhiereşti binecuvântări,
ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT
VLASIE

HRISTOS A ÎNVIAT!
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one